Un pedagog de şcoală veche

IN MEMORIAM - LIVIA-Leana MARINA

Joi, 28 martie 2012, a plecat în eternitate încă un pedagog de şcoală veche, Livia-Leana Marina, născută la 9 august 1933 la Sutiesca sau Sărcia Română, cum se numea pe timpuri satul natal.

Provine din familia Brenici a lu’ Crăciun, o familie onestă de harnici plugari.

A frecventat cinci ani la Şcoala primară din Sărcia Română unde l-a avut învăţător pe renumitul pedagog Alexandru Maiogan, iar orele de Religie le-a făcut cu renumitul cărturar român părintele Gherasim Andru, căruia i-a ajutat să elaboreze şi un volum de ,,Contribuţii la monografia satului Sărcia“.

În 1945 şi-a continuat şcolarizarea în limba română la Progimnaziu din Vârşeţ unde a avut fericirea să înveţe sub supravegherea renumitului învăţător şi pedagog român Todor Milovan. În anul 1948, s-a înscris la Şcoala Normală din Vârşeţ, Secţia în limba română, pe care a absolvit-o pe data de 28 iunie 1952.

La Progimnaziu a activat în Uniunea pionierilor şi a participat la înlăturarea rămăşiţelor caselor distruse în bombardament şi la construirea centrului oraşului Vârşeţ. În piaţa din faţa clădirii Internatului Român pentru Fete „Luceafărul” a construit un parc. La Şcoala Normală am fost aleasă conducătoare a Secţiei de clasă şi în conducerea Uniunii Tineretului Socialist, respectiv în anul 1949 a fost proclamată şi brigadier fruntaş la acţiunea de muncă de construire a Complexului studenţesc din Belgradului Nou.

Din iniţiativa lui Ion Tăpălagă, vicepreşedinte al Cercului Vârşeţ, originar din Voivodinţ, din 6 septembrie 1952, lucrează la Şcoala primară din Voivodinţ unde a revitalizat viaţa culturală a satului şi a contribuit la emanciparea femeilor.

De la 1 septembrie 1955, a lucrat ca învăţătoare iar, mai târziu, şi ca directoare la Şcoala primară din Straja, instituţie şcolară unde a funcţionat până la 1 septembrie 1962 când a trecut la Vârşeţ, la Şcoala generală „Olga Petrov-Radišić”, respectiv la Şcoala de Aplicaţie care funcţiona în cadrul Şcolii Normale din Vârşeţ. Aci a fost mentor viitorilor învăţători pe care i-a instruit cum trebuie să ţină ore, cum să se pregătească pentru cursuri şi cum să lucreze cu elevii din clasele combinate. A fost şi mentor al studenţilor de la Academia Pedagogică din Vârşeţ, pentru care a ţinut şi ore practice, conlucrând cu profesorii lor la o pregătire cât mai bună a viitoarelor cadre didactice pentru şcolile voivodinene cu limba de predare română.

A absolvit şi Academia Pedagogică din Vârşeţ, iar toţi învăţătorii care au terminat Şcoala Normală sau Academia au venit la lecţii practice la această învăţătoare exemplară care pentru munca sa fără de abnegaţie a primit şi prestigiosul Premiu ,,Învăţătorul partizan”.

S-a angajat şi la educarea pionierilor astfel că Şcoala generală la care a lucrat a primit Premiul „Kurir Jovica” (Curierul Ioviţa) ca cel mai bun detaşament de pionieri din Iugoslavia. A activat şi în cadrul organizaţiei sindicale astfel că a fost aleasă şi în conducerea Conferinţei federale a Uniunii sindicatelor din Iugoslavia şi reprezentat românii la Congresul al VII-lea al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, ca delegat şi activist sindical exemplar.

A activat şi la Societatea Cultural-Artistică „Petru Albu”, respectiv la Societatea Cultural-Artistică „Luceafărul” din Vârşeţ iar, pe lângă activitatea de partid, a fost aleasă şi în organele de conducere la sindicat, inclusiv la nivel federal, respectiv în organele de stat ale Iugoslaviei. A fost patru ani deputat în Adunarea Provinciei Autonome Voivodina şi 12 ani deputat la Comunitatea de interese pentru cultură a Voivodinei. Şi-a adus o contribuţie majoră la propăşirea învăţământului preşcolar şi şcolar în limba română în Voivodina.

Ani în şir a fost preşedintă a Activului învăţătorilor români iar, 15 ani şi secretară a Societăţii de Limba Română din Voivodina-Republica Serbia, prestigioasă instituţie ştiinţifică care de aproape jumătate de secol activează ca o Academie de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia. Înfiinţată în anul 1962 de renumitul om de ştiinţă român din Banatul iugoslav regretatul profesor universitar dr. Radu Flora această instituţie a lăsat o amprentă puternică animând viaţa culturală şi în special cea ştiinţifică a românilor din Serbia.

Pentru activitatea sa Livia Marina a primit şi Ordinul muncii cu coroana de argint, distincţie care i-a înmânat-o personal Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federale Iugoslavia!

A ieşit la pensie în anul 1992. A trăit la Novi Sad până la 28 martie 2012 când a plecat în eternitate acest pedagog de şcoală veche. Veşnica ei pomenire.