“Politica e o curva” …asa spuneau batranii si chiar stiau ce spun. Doar ea se vinde pe bani putini, fara sa ii pese de nimic. In curand, vor fi alegerile si, deja, jocurile de culise au inceput in dreapta, stanga sau in centrul esichierului politic.
Care mai de care se imprieteneste, sau rupe aliante, doar pentru a-si vedea un vis implinit. Acela de a ajunge la varf.
Idealuri politice, ideologii devin, cu toate, aproape nule in fata unei alte ideologii, cea a banului care, din pacate, a ajuns sa cuprinda tot mai mult clasa politica. Aproape ca nu exista zi sa nu auzi ca un politician “X” a ajuns pe mana legii pentru nu ce stiu ce fapte reprobabile. Si atunci, stau si ma intreb, asa cum este si firesc: cui sa mai dau votul meu, cand si pana cel mai imaculat ajunge, la un moment dat, sa fie plin de pete? Si atunci pentru ce toata aceasta tevatura electorala? Pentru ce, pana la urma? Doar pentru binele a cativa insi, fie ei chiar si de ordinul a catorva mii? Cateva persoane care se “ridica” si “apun” la fel ca stelele atunci cand trece un vant rece peste ele? “Vantul schimbarii”, ar spune unii mai visatori. Dar eu stau si ma intreb…ce schimbare ? Pentru cine? A cui? Ca noi, de peste 20 de ani, ne tot zbatem in aceeasi nimicnicie partinica in care tot speram ca, ba unul, ba altul, va face ceva si pentru noi, ceilalti, prostimea, cum poate gandesc perfid, in mintea lor, unii dintre ei. Dar, din pacate pentru acestia, prostimea cea ignorata patru ani, si ridicata in slavi in timpul alegerilor, s-a mai desteptat intre timp. Atatea mandate i-au ajuns deja cat sa ii dovedeasca faptul ca toate sunt numai vorbe, ce se uita, odata ce s-a numarat si ultimul vot. Cei prosti, “da multi”, cum ar fi zis, poate, Lapusneanu, stiu acum ca “palma” pe care ar putea s-o dea celui care l-a ignorat, sau l-a mintit, timp de 4 ani, nu poate fi decat in vot. Votul sau, acum mai mult ca niciodata, se pare ca, usor – usor, capata o importanta la care nu au avut timp sa se gandeasca majoritatea dintre varfurile politice. Acum, in al 12-lea ceas, incep sa iasa la lumina marii corupti, incepe sa se trieze graul de neghina…dar cat e adevar si cat este facatura? Oricum, nimic nu mai conteaza decat votul. Si acesta este, deja, in mana celor multi, a prostimii care, intre timp, cu capul plin de vise si buzunarul gol, a invatat, totusi, sa gandeasca politic. Sa stie ca votul lui, acum, e mai important ca oricand si ca el ii poate fi salvarea. Intrebarea este, insa, cui il vor da? Cati dintre cei alesi pastreaza adevarul in promisiunilor lor si cati isi vor mai aminti de ceea ce au spus? Acum, in al 12-lea ceas, multi iubesc poporul pana la extaz, se dau de ceasul mortii pentru binele acestuia, dar cati dintre ei simt ceea ce spun? Cati dintre acestia isi vor mai aminti ca datorita lor, a celor multi, vor fi acolo unde au visat. Pentru ca, va place sau nu, trebuie sa recunoastem, inca banul este cel care ii anima pe unii dintre politicieni ca sa ajunga in varf si sa poate privi lumea de sus..dar noi, cei multi ii sfatuim pe acestia sa nu uite ca scara pe care au urcat, oricand le poate fi trasa de sub picioare…
(Sorina IVAN)
Care mai de care se imprieteneste, sau rupe aliante, doar pentru a-si vedea un vis implinit. Acela de a ajunge la varf.
Idealuri politice, ideologii devin, cu toate, aproape nule in fata unei alte ideologii, cea a banului care, din pacate, a ajuns sa cuprinda tot mai mult clasa politica. Aproape ca nu exista zi sa nu auzi ca un politician “X” a ajuns pe mana legii pentru nu ce stiu ce fapte reprobabile. Si atunci, stau si ma intreb, asa cum este si firesc: cui sa mai dau votul meu, cand si pana cel mai imaculat ajunge, la un moment dat, sa fie plin de pete? Si atunci pentru ce toata aceasta tevatura electorala? Pentru ce, pana la urma? Doar pentru binele a cativa insi, fie ei chiar si de ordinul a catorva mii? Cateva persoane care se “ridica” si “apun” la fel ca stelele atunci cand trece un vant rece peste ele? “Vantul schimbarii”, ar spune unii mai visatori. Dar eu stau si ma intreb…ce schimbare ? Pentru cine? A cui? Ca noi, de peste 20 de ani, ne tot zbatem in aceeasi nimicnicie partinica in care tot speram ca, ba unul, ba altul, va face ceva si pentru noi, ceilalti, prostimea, cum poate gandesc perfid, in mintea lor, unii dintre ei. Dar, din pacate pentru acestia, prostimea cea ignorata patru ani, si ridicata in slavi in timpul alegerilor, s-a mai desteptat intre timp. Atatea mandate i-au ajuns deja cat sa ii dovedeasca faptul ca toate sunt numai vorbe, ce se uita, odata ce s-a numarat si ultimul vot. Cei prosti, “da multi”, cum ar fi zis, poate, Lapusneanu, stiu acum ca “palma” pe care ar putea s-o dea celui care l-a ignorat, sau l-a mintit, timp de 4 ani, nu poate fi decat in vot. Votul sau, acum mai mult ca niciodata, se pare ca, usor – usor, capata o importanta la care nu au avut timp sa se gandeasca majoritatea dintre varfurile politice. Acum, in al 12-lea ceas, incep sa iasa la lumina marii corupti, incepe sa se trieze graul de neghina…dar cat e adevar si cat este facatura? Oricum, nimic nu mai conteaza decat votul. Si acesta este, deja, in mana celor multi, a prostimii care, intre timp, cu capul plin de vise si buzunarul gol, a invatat, totusi, sa gandeasca politic. Sa stie ca votul lui, acum, e mai important ca oricand si ca el ii poate fi salvarea. Intrebarea este, insa, cui il vor da? Cati dintre cei alesi pastreaza adevarul in promisiunilor lor si cati isi vor mai aminti de ceea ce au spus? Acum, in al 12-lea ceas, multi iubesc poporul pana la extaz, se dau de ceasul mortii pentru binele acestuia, dar cati dintre ei simt ceea ce spun? Cati dintre acestia isi vor mai aminti ca datorita lor, a celor multi, vor fi acolo unde au visat. Pentru ca, va place sau nu, trebuie sa recunoastem, inca banul este cel care ii anima pe unii dintre politicieni ca sa ajunga in varf si sa poate privi lumea de sus..dar noi, cei multi ii sfatuim pe acestia sa nu uite ca scara pe care au urcat, oricand le poate fi trasa de sub picioare…
(Sorina IVAN)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu